Asociația CERTA

Str. Principală, Nr. 79, Cataloi, Jud. Tulcea, Romania

Ionuț Jescu

LIPOVENI FĂRĂ FRONTIERE

Misterele Dunării, nr. 6, Septembrie 2018

Lipovenii din Uganda…

 Cea mai tânără țara din Africa, Uganda, asociată cu regimurile totalitare și unde fostul președinte Idi Amin se declara „stăpânul tuturor animalelor de pe uscat și a peștilor din mare” și-a creat un centru al vechilor credincioși.

 Aproximativ două sute de persoane se roagă după cărțile secolului al XVII-lea și fac crucea cu două degete.

 Datorită unor misionari greci, care voiau schimbarea calendarului Iulian în cel Gregorian, pe care îl foloseau până atunci, și a unora americani, care erau de acord cu homosexualitatea, și altor practici, străine de poporul ugandez, o parte dintre enoriași, în frunte de preotul Ioachim Kiimboy, decid, în anul 2012, să se despartă de Patriahia Alexandriei și să trimită cereri de aderare către mitropolitului Corneliu (Titov) al Biserici Ruse a Vechilor Credincioși, cu sediul la Brăila.

 În 2013, au fost acceptați și oficial au devenit primii lipoveni ai Africii!

(...)

 Condițiile sunt extrem de grele, kutya, celebra colivă lipovenească se face cu grâu adus din Rusia, la fel și mierea, creștinii cu barbă sunt confundați deseori cu extremiștii islamici, chiar preotul Joachim Walusimbi a petrecut doi ani în captivitate fiind răpit de grupările insurgente care se luptau la granița cu Sudanul de Sud. A reușit să scape, potrivit lui Bobkov, doar printr-un miracol.

 Chiar și botezul întâmpină probleme, localnicii având superstiții diverse, mulți localnici au frică de apă, au nevoie de mult curaj să între în ea: în opinia africanilor, un rezervor deschis este reședința unor reptile periculoase.

 (...)

 Părintele Nicolas visează să construiască o fermă de pui în Uganda. Ouăle sunt aici o delicatesă, astfel încât proiectul va câștiga niște bani pentru comunitate și va permite locuitorilor să găsească un loc de muncă. În acest fel, potrivit calculelor sale, are nevoie doar de aproximativ 13 mii de dolari (un milion și jumătate de ruble), dar pană acum vechii credincioși nu au acești bani.

….și în Pakistan!

 Un alt teritoriu cucerit de lipoveni e Pakistanul. Numărul de creștini din Pakistan este de aproximativ 1-2% din populația totală a țării. Creștinismul este o minoritate religioasă și uneori suferă de diverse opresiuni din cauza legii blasfemiei, unele practici ortodoxe fiind considerate blasfemie în islam. Creștinismul ortodox în această regiune, conform legendei, a început cu predica Apostolului Toma și pentru mult timp a fost păstrată și neatinsă de erezii.

 Unul dintre cele mai teribile atacuri ale militanților asupra reprezentanților minorității creștine din țară a avut loc în septembrie 2013. Apoi, după explozia bisericii din nord-vestul orașului Peshawar, au fost uciși cel puțin 80 de persoane. Această cruzime a provocat un șoc în comunitatea creștină locală.

 (...)

 Comunitatea actuală de vechi credincioși din Pakistan, în număr de 1.000 de lipoveni pakistanezi, a fost stabilită prin preotul Kiril (Amer Shahzad), hirotonisit în 2013 la Moscova. Părintele Kiril a înregistrat în Pakistan o organizație centralizată "Biserica Ortodoxă din Pakistan".

 Acești oameni au nevoie de cruci canonice ortodoxe. Pentru parohii, sunt necesare cel puțin icoanele canonice în locul reproducerilor. În plus, este necesar să se publice rugăciuni scurte în limba engleză, cu rugăciuni traduse din vechile cărti pravoslavnice.

 Dețin, de asemenea, și un site, toate slujbele oficializându-se în limbă engleză. De supravegherea lor se ocupă Mihail Rodin, preot starover originar din Volks (loc de unde în antebelic lipovenii de la monument își căutau preot), doctorand în limbi străine, care a învățat urdu, limbă oficială a Pakistanului, pentru a comunica cu ei.

 Recent, comunitatea românească le-a trimis un ajutor financiar și un pachet de batice, poisuri și lestovsky (mătănii). Momentan au 2 centre în Pakistan, unul în capitală, Islamabad și unul în Sargodha. Mai au nevoie de încă 3.000 de dolari pentru a fi finalizată construcția bisericii din Sorgodha.

Articolul întreg în ediția tipărită a Revistei Misterele Dunării, Nr. 6 sau în varianta online, pe Google play cărți